• Conf. univ. dr. Monica Rațiu – Facultatea de Drept, Universitatea din București, titular al disciplinei Dreptul achizițiilor publice – Cât de dificil este să semnezi contractul de achiziție publică? Condiții suspensive, condiții rezolutorii, ofertanți din țări terțe

• Dr. Florentina Drăgan – lector asociat Facultatea de Drept, Universitatea din București, titular al disciplinei Remedii și Căi de atac  - Aspecte controversate ale procedurii de atribuire: confidențialitatea ofertei, cauțiunea, procedura de sesizare administrativ-jurisdicțională

• Dipl. Ing. Guido Retter - Fondator și CEO Retter Group – Schimbarea inevitabilă a soluției tehnice. Studii de caz

• Conf. univ. dr. Monica Rațiu – Facultatea de Drept, Universitatea din București, titular al disciplinei Dreptul achizițiilor publice – Direct dar imprecis: plățile directe către subcontractanți

• Asist. drd. Mihai Băeșu - Facultatea de Drept, Universitatea din București - Reducerea obiectului contractului de achiziție publică – între necesitate și legalitate

• Prof. univ. dr. Simona Gherghina – Facultatea de Drept, Universitatea din București, director al programului de master Achiziții publice, Concesiuni, PPP – Între două lumi: modificarea contractului și răspunderea contractuală

Un regim democratic are nevoie de instrumentele statului de drept pentru a proteja pluralismul și pentru a asigura exercitarea dreptului la liberă exprimare și independența mass-media, inclusiv a platformelor digitale. În același timp, însă, un regim democratic are responsabilitatea de a seta limitele libertății de exprimare și de a contracara acele forme de exprimare care generează dezinformare sistemică sau discurs instigator la ură. Invitații vor dezbate dintr-o perspectivă aplicată, transdiciplinară și transinstituțională, o serie de teme de mare actualitate, urmărind identificarea celor mai bune soluții care să asigure echilibrul într-o societate democratică europeană:

(a) Impactul noilor tehnologii asupra mass media și a opiniei publice

(b) Jurisprudența instanțelor naționale și europene privind protejarea dreptului fundamental la liberă exprimare și a independenței mass media

(c) Evoluția cadrului de reglementare național și al UE privind platformele digitale, respectiv implicațiile acestuia pentru moderarea conținutului, transparență și răspundere

(d) Creșterea discursului instigator la ură și a dezinformării, precum și rolul jurnaliștilor, al organizațiilor civice și al presei în contracararea acestor fenomene

(e) Impactul dezinformării asupra mediului de business

(f) Modele de colaborare interinstituțională și intersectorială pentru consolidarea rezilienței sistemelor informaționale, cu respectarea principiilor statului de drept

(g) Care sunt cele mai eficiente soluții de reglementare, resursele necesare și cine le poate implementa

• Adrian Stan, avocat în cadrul Baroului Timiș, asist. univ. dr. al Facultății de Drept, Univ. de Vest din Timișoara: Spre un nou model de confiscare extinsă? Confiscarea averilor nejustificate în lumina Directivei (UE) 2024/1260

• Cristinel Ghigheci, judecător la Curtea de Apel Brașov, conf. univ. dr. la Facultatea de Drept, Univ. Transilvania din Brașov: Standardul de probă în materia confiscării extinse

• Eduard-Gabriel Levai, judecător, Judecătoria Sectorului 5 București (detașat în cadrul ANABI): Eficiența în prim-plan: regimul juridic al gestionarii entităților conform Directivei (UE) 2024/1260

• Vicențiu-Răzvan Gherghe, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, doctorand al Facultății de Drept, Univ. din București: “Fiscalizarea” produsului infracțiunii. Consecințele incriminării omisiunii declarării fiscale a veniturilor având o sursă infracțională

• Ionuț Vișinescu, judecător, Tribunalul București (detașat la INM ca formator cu normă întreagă la disciplina Dreptul Uniunii Europene), Daniel Sporea, auditor de justiție în cadrul INM: Regulamentul (UE) 2018/1805: între eficiența cooperării judiciare și protecția drepturilor fundamentale

• Lucian Criste, avocat în cadrul Baroului Cluj, lector univ. dr. la Facultatea de Drept, Univ. „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca: Rațiunea reglementării verificării măsurilor asigurătorii din perspectiva recuperării și conservării produsului infracțiunii și a respectării garanțiilor procesuale

Aplicarea hotărârii CJUE din cauza C‑107/23 PPU, Lin, a fost practic blocată de Înalta Curte de Casație a României, prin decizii obligatorii erga omnes. De altfel, Raportul Comisiei Europene din anul 2025 privind statul de drept - Capitolul consacrat situației statului de drept din România, publicat la 8 iulie 2025, a reținut că, în iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că aplicarea retroactivă a principiului lex mitior împiedică întreruperea termenelor de prescripție inclusiv prin actele de procedură intervenite înainte de constatarea nelegalității de Curtea Constituțională a României în decizia sa publicată în iunie 2018. Această jurisprudență a ÎCCJ a fost urmată în mare de instanțele române, care au extins neutralizarea efectului întreruptiv al actelor de procedură dincolo de intervalul 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca un număr considerabil de cauze penale să nu intre sub incidența niciunei sancțiuni penale.

Panelul de față își propune să prezinte istoricul acestor hotărâri și să comenteze efectele lor, prin prisma experienței unor cadre didactice universitare și a unor magistrați, incertitudinea cu privire la modul de calcul al termenului de prescripție fiind susceptibilă să dea naștere unui risc de impunitate în favoarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

• Conf. univ. dr. Nicolae Dragoș Ploeșteanu, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade”, Tg. Mureș

• Drd. Vlad Mihai Neagoe, judecător, Curtea de Apel Brașov

• Drd. Ciprian Coadă, judecător pensionat, Curtea de Apel Constanța

• Drd. Alinel Bodnar, judecător, Tribunalul București

Acest panel își propune să aducă în prim-plan provocările și oportunitățile societăţii civile în consolidarea statului de drept. Vom analiza, dintr-o perspectivă interdisciplinară și comparată, cum poate fi consolidat spațiul civic și ce mecanisme sunt necesare pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor fundamentale. Într-o perioadă marcată de crize suprapuse, dialogul deschis între instituții, organizații și cetățeni devine o necesitate. 

(a) Situația spațiului civic în România și la nivel european – tendințe și provocări actuale.

(b) Evoluția cadrului de reglementare european național privind protejarea și sprijinul societății civile ca actor relevant pentru consolidarea statului de drept.

(c) Cazuri de restrângere a spațiului civic. Cauze și soluții.

(d) Instrumentele organizațiilor civice în protejarea drepturilor fundamentale.

(e) Modele de bune practici: cooperarea dintre instituțiile publice și organizații pentru consolidarea statului de drept.

(f) Perspective de viitor – soluții, resurse necesare, responsabilități.

• Molnar Zsolt - adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase și minorităţi naţionale, membru din partea României în Consiliul de Administrație al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene;

• Codru Vrabie - trainer, expert în teme de bună guvernare și stat de drept;

• Cătălina Olteanu - membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării;

• Lelia Ioniță  - Șef serviciu, Serviciul  pentru Suport Strategic și Cooperare cu Mediul Asociativ

• Bianca Oprea – consilier juridic, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

• Ovidiu Voicu - Director executiv Centrul pentru Inovare Publică

• Justiția în era digitală: provocări și soluții, judecător Cosmin Sterea Grossu, Consiliul Superior al Magistraturii

• Viitorul profesiilor juridice în era digitala, Raluca Gheorghiu, Head of Legal Strategy and Acceleration UiPath

• Modele internaționale în era digitală, asist. univ. dr. Ioana Roxana Oltean, Facultatea de Drept, Universitatea din București 

• judecător Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii

• Prof. univ. dr. Alexandra Iancu – Facultatea de Stiințe Politice, Universitatea din Bucuresti - Între stabilitate și transparență: finanțarea partidelor românești în perioada postcomunistă

• Conf. univ. dr. Ramona Popescu - Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti – Garanţii constituţionale şi convenţionale privind finanţarea partidelor politice

• Lector univ. dr. Radu Geamănu - Universitatea Nicolae Titulescu – Finanţarea partidelor politice. Despre (in)eficiența răspunderii penale

• Asist. univ dr. Andrei Lupu - Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti – Procesele electorale din România din 2024-2025 şi provocările generate pentru legislația electorală în vigoare

• Alexandra Nistorescu - Directia prevenirea criminalității, Ministerul Justiției - GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei: standarde şi procedură de evaluare

• Catalina Moraru – Director Autoritatea Electorală Permanentă

• Laura Ştefan – Expert Forum - Finanţarea politică în România - riscuri şi priorităţi de reformă

• Nicoleta Lucaciu - Judecător, Vicepreşedinte Tribunalul Braşov - Provocări și soluții. Perspective practice privind organizarea procesului electoral